Pe 3 octombrie 2024, România, prin Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Ministerul Apărării Naționale și SpaceX, a realizat primul test real pentru a demonstra dacă sistemele de sateliți non-geostaționari (NGSO) Starlink pot opera fără a perturba rețelele de sateliți geostaționari (GSO), chiar și cu limite relaxate ale densității fluxului de putere echivalente (EPFD).
Limitele EPFD pentru sateliții NGSO au fost dezvoltate și convenite acum 25 de ani. Aceste sisteme care utilizează anumite benzi de frecvență trebuie să respecte aceste limite pentru a preveni interferențele inacceptabile cu rețelele FSS (Fixed Satellite Service) și BSS (Broadcast Satellite Service) geostaționare. Cu toate acestea, unii observatori sugerează că aceste limite sunt potențial arbitrare.
Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații (ANCOM) a decis să contribuie la studiile EPFD în curs de desfășurare de către Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) printr-o campanie de teste în condiții reale, menită să demonstreze protecția rețelelor GSO, chiar și sub limitele relaxate pentru sistemele NGSO.
Înainte de test, România a revizuit istoria stabilirii limitelor EPFD, stabilite cu 25 de ani în urmă. În acea perioadă, administrațiile au convenit asupra unui criteriu agregat de protecție de 10% pentru „creșterea indisponibilității” legăturilor GSO. În plus, au fost introduse „măștile EPFD” artificiale, limite specifice care, potrivit ANCOM, introduc ineficiențe în utilizarea spectrului, deoarece nu sunt efectiv necesare. Aceste măști au fost stabilite pe baza unor compromisuri făcute pentru a asigura funcționarea sistemelor teoretice NGSO, care însă nu au devenit operaționale.
În schimb, ANCOM consideră că un cadru de protecție adecvat pentru rețelele geostaționare include un set complet de legături de referință geostaționare care să reprezinte operațiunile GSO moderne existente, nu doar cele teoretice, și criterii de protecție convenite între operatorii ambelor sisteme.
Desfășurarea testului
Pe baza acestor considerații, în luna iulie, ANCOM a instalat echipamente pentru un test EPFD în condiții reale, primul de acest tip din lume. Ministerul Apărării Naționale a furnizat caracteristicile legăturilor și pragul de indisponibilitate C/N pentru unele dintre cele mai sensibile legături de comunicație din banda Ku din România. Criteriul de protecție ales pentru a asigura protecția este acela convenit acum 25 de ani, și anume o creștere agregată de 10% a indisponibilității serviciului.
În plus, va fi testată și o creștere de 3% a indisponibilității individuale a serviciului. SpaceX a efectuat simulări precise pe computer pentru a extrage parametrii operaționali necesari pentru a atinge marjele de protecție de 10% și 3%.
Cu acordul ANCOM și al Ministerului Apărării Naționale, SpaceX a fost autorizată să depășească limitele EPFD actuale și să atingă parametrii operaționali conveniți într-o zonă limitată din jurul locului de testare, pe o durată minimă de șase luni. Datele privind semnalele, interferențele și nivelurile de zgomot sunt colectate printr-un analizor de spectru și vor fi împărtășite „în mod transparent” între părțile implicate.
Scopul testului este de a demonstra că rețeaua de sateliți Starlink NGSO poate îndeplini criteriile de protecție de 10% și 3% pentru legăturile satelit furnizate de Ministerul Apărării Naționale prin rețelele de sateliți geostaționari, protejându-le, în timp ce depășește limitele EPFD actuale sub supraveghere.
Testul va simula o posibilă creștere a capacității rețelei Starlink în zona de test de aproximativ 8 ori față de limitele actuale. „Cu limite mai eficiente, toate sistemele NGSO vor putea oferi un serviciu mai bun cetățenilor din România în viitor, protejând în același timp serviciile importante GSO,” a declarat ANCOM. Reglementatorul va prezenta rezultatele testului la întâlnirile ITU la nivel european și internațional, ca parte a contribuției României la studiile EPFD în curs.
Întoarcerea la ITU
Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) este organismul ONU responsabil, prin Conferința Mondială a Radiocomunicațiilor (WRC), cu analiza și, dacă este necesar, revizuirea Regulamentelor Radiocomunicațiilor (RR), tratatul internațional care guvernează alocarea GSO și utilizarea spectrului radio asociat pentru GSO și NGSO.
România consideră că reducerea decalajului digital și asigurarea conectivității necesită utilizarea comună a sateliților de comunicații geostaționari și non-geostaționari. ANCOM a subliniat că este important ca aceste etape să determine dacă limitele EPFD prevăzute în Articolul 22 din RR sunt adaptate noilor cerințe de alocare în creștere, având în vedere că trebuie asigurată o utilizare echilibrată și eficientă a resurselor orbitale și a spectrului.